Ora 6:00.

Sună alarma.

Mâna se întinde încet spre polița de lângă pat unde stă deșteptătorul- rece și neclintit. Degetele îl ating în încercarea de a opri zgomotul asurzitor însă alunecă iar deșteptătorul se prăbușește pe covor zbierând în continuu. „Nu…”. Îmi îngrop fața în pernă cu o vagă speranță că se va opri din propria inițiativă. După câteva minute, resemnându-mă, acceptându-mi soarta, întredeschid un ochi și mă rostogolesc spre marginea patului. Din inerție corpul își continue drumul. Câteva secunde în aer și cu zgomotul unei turme de elefanți cad jos. „Какого…?” „Unde naibii…” „Hell no…”. După o gimnastică consistentă a limbii timp de câteva minute am reușit să închid „sirena”. M-am ridicat „soldățel” și am pornit marșul spre bucătărie. Evident, nu m-am încadrat pe banda mea și am luat cu genunchiul colțul drept al peretelui. Sub acompaniamentul a altor câteva cuvințele condimentate am intrat în bucătărie. Am aprins lumina și m-am îndreptat șchiopătând spre cafetieră. Apă, cafea, butonul roșu. În timp ce se pregătea poțiunea magică am fost până la baie ca să-mi fac toaleta de dimineață. „Pip, pip”. Cafetiera m-a anunțat cu o voce dulce că cafeaua e gata. Mi-am turnat o ceașcă mare pe care am îndulcit-o cu două lingurițe de zahăr. Am sorbit de două ori din ceașcă și am aruncat o privire fugară spre ceas. Era cât pe ce să scap ceașca din mână. „Shit”. 6:40. La 7:20 trebuie să ies din casă. Am aterizat ceașca de cafea lângă oglindă și am aplicat machiajul minim necesar: rimelul, creionul pentru sprâncene, corectorul pentru cearcăne și un pic de fard pentru obraji. Tot ce este necesar pentru a crea imaginea unui om „proaspăt”, care nu vrea să doarmă cu capul pe tastatură și care nu depune eforturi supraomenești pentru a procesa informația și a-și păstra coerența. Părul prins în coc: nu din cauza eleganței ci din cauza rapidității. Două guri de cafea. Haine… Blugii negri și bluza elegantă albastră care nu necesită călcare. Așa: geanta, umbrela, geaca, pantofii… și-am deschis ușa pentru încă o zi monotonă de lucru plină de sarcini, responsabilități, dureri de cap și-o pauză de sandwich, urmată de drumul până acasă, o gustare rece, un duș fierbinte, 3/4 dintr-o comedie și un somn neliniștit, obținut cu greu după o oră de numărat taskurile pentru mâine, destinațiile populare pentru vacanța de Crăciun, farfuriile murdare din chiuvetă, creioanele de pe masă care trebuie ascuțite.

Zi după zi… sau… poate schimbăm scenariul?

Ora 6:00.

Sună alarma.

Mă întind și deschid ușor ochii. Cobor din pat și închid alarma. De dimineață există piese care merită să fie ascultate mult mai mult decât alarma. Dau drumul la muzică, un album indie, și mă îndrept spre bucătărie. Cafea, apă, butonul magic. Și merg spre baie fredonând ușor: „Yeah we always have a good time, Whether it’s hail rain or in sunshine”… Mă uit în oglindă și-mi zâmbesc. Urmează toaleta de dimineață, după care mă întorc în bucătărie și prepar cafeluța. Iau un comprimat de B12 ››ANKERMANN‹‹^®Vital– doza mea zilnică de vitamina B12, sursă de energie și vitalitate, un luptător inedit cu extenuarea și oboseala cronică. Mă uit la ceas, sunt în grafic. Am timp pentru un croissant. Beau cafeluța și pap încet savurând fiecare bucățică din bunăciunea cu unt. Cu pași de dans mă îndrept spre oglindă. Astăzi vreau un machiaj cu auriu… și un ruj roșu, de ce nu, în ton cu dispoziția mea! Zis și făcut. Părul desprins ușor pe spate. Bluza roșie și pantalonii maro pe care i-am pregătit aseară și niște tocuri jucăușe. Mă duc la frigider și scot caserola cu măncare: șnițel cu legume sote și câteva fructe. Sunt gata de plecare. O nouă zi, noi oportunități! Trebuie să fiu pregătită și să mă bucur din plin de lucrurile faine care mă așteaptă. Când știi ce taskuri ai de făcut, când ai dispoziție și chef de viață- lucrurile merg ușor, taskurile se îndeplinesc cu zor. După serviciu mă întorc acasă, îmi pregătesc rapid și mănânc o salată cu avocado și somon. E ora 18.30. Am o oră pentru relaxare. Serile de luni și miercuri sunt rezervate pentru dansuri. La 20.00 începem cursul. Săptămâna aceasta facem în sfârșit tango. De când așteptam acest moment! Un ritm fierbinte și mișcări senzuale… De abia aștept să mergem cu iubitul meu pe ringul de de dans. Iar după dans vom veni acasă: un duș fierbinte și un somn dulce…

În timpul toamnei, când timpul de afară se strică, trebuie să aprinzi soarele tău interior. Să îi oferi organismului tău grijă și atenție sporită, toate elementele nutritive necesare pentru o funcționare optimă. Iar el te va răsplăti oferindu-ți o stare fizică și psihică bună. Aprinde-ți soarele interior! Nu lăsa vremea de afară și grijile cotidiene să-ți fure pofta de viață!