În ultima perioadă am o relație complicată cu facebook-ul, un fel de “love – hate relationship”. Sunt momente în care aș scrie dar nu aș posta. În așa mod rămân doar cu schițe care în timp își pierd valoarea. Stăteam și reflectam zilele trecute asupra acestui subiect și am identificat 10 chestii care mă fac adesea să nu postez (nici măcar pe pagina personală) sau chiar să nu deschid aplicația.
Deci, să începem:

1. Prea mulți experți

No, bre, nu se poate – atâția experți pe metru pătrat, crescuți ca ciupercile după ploaie după ce au dat “scroll” la 2 pagini sau au citit 3 articole pe un site de “specialități”. Și, nah, nu țin pentru ei, vor morțiș să-i lumineze și pe alții. Cu siguranță ați întâlnit și voi “experți” în toate domeniile: marketing, beauty, construcții, mediu, educație, sănătate, etc.. Oameni care au devenit experți peste noapte și-și dau cu părerea la dreapta și stânga, indiferent dacă cineva le cere aceasta sau nu.

2. Prea multă jale

La toată lumea nu-i convine ceva. Și prima soluție este facebook-ul. A devenit o panacee: dacă postezi pe internet oare îți va face Fb mâncare? Îți va duce mașina la service? Sau îți va găsi alt job? Și… de politică nici nu încep. Anumite lucruri se rezolvă doar dacă ridici fundul de pe canapea și acționezi în viața reală. Câtă jale, câte probleme… de ce nimeni nu căută soluții?!

3. Prea mult “hate “

Nu știu de unde până unde dar nimic nu e bun pe lumea asta. Întotdeauna cineva o să comenteze. Ai făcut un concurs: de ce așa dar nu e pe dos; ai scris un articol: de ce la final ai scris X dar nu Y; ai planificat un eveniment: de ce nu ai chemat pe nu știu cine/ nu ai organizat altceva? Pentru cei cărora mereu ceva nu le convine- încercați să vedeți laturile pozitive, treceți peste sau ignorați complet: pentru sănătatea mentală și liniștea interioară a voastră și a celor din jur.

4. Vorbește lumea

Nimeni nu-și asumă responsabilitatea pentru vorbele, recenziile, comentariile pe care le dă că na… are dreptul la liberă exprimare, nu? Sincer, câteodată aș da report cu nemiluita la câte tâmpenii, frustrări și vorbe răutăcioase văd scrise.

5. Sindromul “up”

Și aici nu mă refer la up-urile de la postările cu cățeluși pierduți. Nu, mă refer la persoanele care sar să-și dea cu părerea, jignesc, își arată superioritatea, imediat ce apare un subiect/postare de actualitate însă fără a ști datele problemei. Cuvintele sunt păsări, odată spuse nu se mai întorc. Nici în viața reală, nici pe facebook.

6. “Seekers of truth”

Câtă lume caută dreptatea pe facebook. Pe bune?! În instanță, la ANPC, la ITM nu ar fi mai indicat? Să mergi cu dovezi, să îți susții cauza, să oferi și celeilalte părți posibilitatea de a-și exprima opinia? Sau pe cineva îl încălzește numărul de like-uri și vrea să-și facă fan club?

7. “Seekers of attention”

Mă obosesc psihic oamenii care postează dracu știe ce chestii gen “Opriți abuzul”, “Păduri împădurite”, “Vai de țara mea”, cu o imagine sugestivă doar așa, ca să fie în trend. Chiar nu au idei, subiecte de interes, nu au opinie proprie? Și, ca să fie treaba bună mai și postează pe 20 de grupuri. Pe bune?!

8. Manipularea masei

Soc(ca la socată) și groază! Câte știri false se distribuie în grupurile de facebook atâta iarbă și frunze sunt vara în pădure. Și lumea vorbește, comentează, fără a analiza, cerceta, câtuși de puțin subiectul.

9. Scrie într-un comentariu DA

Acum e momentul, primii 20, lucrezi de acasă, câștigi cât pentru o casă. Tot felul de indivizi/individe care vor să-ți vândă cheia succesului, sau un loc de onoare la baza unui MLM. Eu tot înțeleg dar e prea mult și multe. Just in case careva dintre aceste persoane citește articolul: Nu vreți să vă faceți un grup separat și să vă întreceți între voi la originalitate? Să nu mai spam-uiți timeline-ul meu.

10. Ah, timpul meu…

În copilărie când mama mergea la o vecină îmi spunea: “Merg pe 5 minute dar la fiecare 10 minute să amesteci borșul”. Pe facebook e la fel. Intri să dai un mesaj/cauți o informație și te trezești peste 10 minute că te uiți la videoclipuri cu pisici.

Acestea sunt 10 motive pentru care nu-mi mai este atât de drag facebook-ul. Dar, ca să nu rămânem cu gust de “hate” pe buze, în câteva zile urmează povestea cu “love”, cealaltă parte a monedei. Fiindcă ca să urăști trebuie în primul rând să iubești. Love it or/and hate it. La voi care e procentajul?