Atunci când îmi împart sufletul în zări

Iar el în loc să vină falnic şi arzând

în flăcări şi lumini celeste,

Se- ntoarce dezgolit şi frânt,

secat de găuri negre şi astre false…

Atunci, în loc să plâng- eu râd

Şi- mbrac pe faţă indiferenţa.

Crezi în minuni?

Eu cred, sau vreau să cred

În clipe ce ne determină existenţa

Înşiruiri de amintiri şi aripi de vise

ce zboară-n zări şi caută alinare

Dar uite că se- ntorc şi plâng…

Iar eu pe faţă- mbrac indiferenţa.