Nu a fost ceva programat din timp ci o decizie de moment să merg la operă. Nu aș zice că sunt o adeptă împătimită a operei, mai degrabă a teatrului, însă câteodată, când vrei să evadezi din realitate, opera este cea mai bună soluție. Emoții intense, magie, fluturi în stomac și “pielea de găină”- te pierzi și te regăsești printre actele jucate pe scenă.
Deci, miercuri am fost la Rigoletto: operă în 3 acte de Giuseppe Verdi. O istorie despre blestem, dragoste, răzbunare și destin.
Era odată ca niciodată un bufon pe nume Rigoletto. Soarta l-a blestemat făcându-l gârbov și l-a binecuvântat: i-a dat șansa să cunoască dragostea. Avea o singură bucurie pe lumea aceasta: Gilda, fiica lui tânără și frumoasă. Din frica ca curtenii, ostili față de el, să nu să se răzbune pe fiica sa, o ținea ascunsă. Însă ei au aflat, s-au răzbunat, iar el cuprins de mânie a vrut să se revanșeze. Destin? Sau o serie banală de întâmplări nefaste. Fără happy end, dar cu patos și dramă.
Izbucnire, explozie, evadare, regăsire… Tu când ai fost ultima dată la operă?
A este egal cu B. De ce B? De ce nu e C sau D? Și dacă vreau alt rezultat? Apar necunoscute în ecuație… și-mi este frică. Sunt decepționată de mine însămi. Fiindcă vreau să fiu extraordinară dar fac lucruri ordinare. Frica că atunci când o să fac un pas spre necunoscut o să pierd siguranța, o să alunec. Dar, totuși, nimeni nu poate să-mi spună ce o să urmeze: dacă o să cad sau o să zbor; dacă o să pierd ce am sau o să capăt ceva mai valoros. În mintea mea am scris atâtea scenarii încât aș putea să scriu acum întregi romane. În realitate: am făcut mici schimbări, fără că să mă îndepărtez foarte mult de zona mea de confort.
De ce? Pentru că am vrut să știu rezultatul. Știi, ca și o carte pe care înainte să o citești, citești ultima foaie pentru a te asigura că o să aibă/ o să ai happy ending.
Înainte mă aventuram să acționez fără de a ști rezultatul. Îmi asumam riscuri. Cine nu riscă- nu bea șampanie, nu?
Vedere. Cheile Bicazului Foto by Me
Adevărul este că într-un anumit moment am pierdut curajul. Am simțit nevoia de siguranță. Nu am mai vrut să risc. Cu pași mărunți spre vise mari. Dar ce- ar fi dacă? Dacă m-aș avânta înainte fără să calculez și să recalculez de 10 ori. Să risc pentru a obține totul. Aș obține ce-mi doresc sau mi-aș pierde siguranța? “Ce ar fi dacă..?”.
Simt că este momentul să fac câteva corecții în cursul meu, să revizuiesc lista mea cu priorități și să- mi ofer mai multă libertate. Atunci când faci pași în direcții necunoscute, riscând, poți să ajungi unde nici nu ai visat și să ai parte de experiențe de neuitat. Fac o rotație (încă nu știu la câte grade) și reiau lucruri pe care le-am neglijat.
#OFICIAL
1. Reiau activitatea de blogger. În fiecare lună voi împărtăși cu voi minim trei articole+ voi desfășura activități interactive pe blog.
2. De astăzi nu o să mai pictez doar pentru familie și prieteni. O parte din lucrările mele vor fi disponibile pentru publicul larg.
3. Voi continua să mă dezvolt pe plan profesional: să pun în practică și să-mi îmbunătățesc în continuare cunoștințele din marketing.
Apăsarea butonului LIKE presupune că ai parcurs textul integral și mă susții în decizia mea.
P. S. Urmează- ți visele și nu lăsa în urmă lucrurile care te definesc. Fii tu însăți, varianta ta cea mai bună și cea mai fericită.
I’m empty,
Empty like a bottle of champagne
Without sparks…
Empty like a carnival mask
In a dusty box in attic…
Empty like a flower
Left behind on a bench in the park…
Empty.
***
I beg you: forgive me
Your highness, your greatness
For being myself
And playing hard to get.
Actually it’s simple,
Like snow during winter
When I’m saying: later
It means: I don’t care.
No one
No one knows me,
No one, even I, myself,
Doesn’t embrace my soul and my desires
No one, makes time to make me smile
No one is there when I’m tired
No one to rush when I call,
To worry when I’m sick or sleepless…
No one…
***
Fall in love with me…
Would you? Will you?
Take your chances to be mine
And maybe I’ll be yours.
***
Don’t let me go,
I’m lost in memories
It’s like another life
Which wants to own me.
Don’t try to change me
Don’t ask me why…
Keep breathless moments
That took away my smile.
Loving you
I love you for years , centuries,
Without even knowing your name.
I created you on my own,
You are living inside me.
Burning my soul with dreams:
High hopes and low desires…
I ran from others,
I found myself on knees.
Searching your eyes, your chest
Looking for us, but we never existed.
