8 luni, 7 articole salvate în Draft, 42 de cești de cafea. Atât mi-a luat scrierea acestui articol. De ce? Sunt doar litere, Space, semne de punctuație, Enter și Backspace… însă pentru o perioadă se pare că am apăsat doar pe Space, uitând de tasta Enter.
Să vă povestesc un pic despre Ea, eu de acum 8 luni. O tânără de 22 de ani, studentă în an terminal, voluntar, blogger. Ea se implică în foarte multe proiecte, se dedică în totalitate activităților sale, știe ce vrea și obține aceste lucruri. Ce s-a întâmplat cu Ea? A învățat că nu este invincibilă. Că nu totul depinde de Ea. Că rezultatele obținute câteodată nu merită eforturile depuse…
Probabil că noi toți am avut în viața noastră asemenea momente, sau chiar perioade, când lucrurile și-au pierdut rostul, sau cel puțin în așa mod am simțit. Penibil, dar într-o zi Ea a realizat că răspunsurile pe care le avea nu mai erau valabile, și a început să se întrebe dacă au fost vreodată. Nu putea să-și contesteze viața, deciziile pe care le-a luat, visele și speranțele, însă simțea nevoia de o schimbare, un avânt care să-i aducă aminte senzația de zbor. Însă înainte să zbori, trebuie să mergi… Să mergi înainte.
Acum mă regăsesc, mă redefinesc și-mi conturez visele făcând ceea ce-mi place. Am continuat studiile la nivel de master, am găsit un job care să mă motiveze, am reînceput să pictez, reiau blogging-ul. Experiențele prin care am trecut m-au făcut mai puternică. Acum sunt gata pentru noi provocări, noi decizii. Încă nu pot să zbor dar am învățat să merg confident și să mă bucur de drum. Făcând un pas într-o anumită direcție nu putem prezice finalitatea. Aceasta este frumusețea vieții: capacitatea ei de a ne surprinde. Lucrurile bune se întâmplă dacă ești deschis pentru acestea.
Știți, acest articol nu este atât pentru voi, cât pentru mine. O promisiune scrisă, cele verbale sunt ineficiente, că-mi voi continua ascensiunea. Indiferent de situație, întotdeauna există o cale. Trebuie să găsim curajul interior, să nu ne temem de schimbări ci să mergem în întâmpinarea lor.